Managementul deseurilor menajere

Citeam despre campania Lidl, care promoveaza reciclarea plasticului. Ma bucur sa vad asemenea campanii. In mod similar, cei de la benzinariile Mol colecteaza uleiul ars/uzat. E bine de stiut.

https://www.competitialidl.ro/

Acest demers mi-a adus aminte ca aveam in intentie sa ating acest subiect mai demult.

Deseori, ma lovesc de diverse obiectii legate de reciclare. Multe persoane refuza sa recicleze pe diverse motive, toate false. As vrea sa le tratez pe rand.

  1. „Nu are rost ca eu sa reciclez, cata vreme altii nu recicleaza.”

Gasitul de scuze la romani. Daca fiecare gandeste in acest fel, nu ajungem nicaieri. Ceea ce se intampla concret in realitate, e ca pana la urma, nimeni nu mai recicleaza nimic, si stam toti si ne uitam la ceilalti. Intre timp, se aduna munti de gunoaie la marginea oraselor, in majoritate materiale ne-biodegradabile. Nu este normal sa gandim in acest fel pasiv si pagubos. Fiecare trebuie sa-si aduca contributia la ecologie. Fiecare om trebuie sa duca deseurile la centrele de reciclare, indiferent de ce fac ceilalti. Daca stam si asteptam sa faca ceilalti, rezulta de fapt un fel de nesimtire colectiva, specialitatea casei. Si uite asa, Romania are un procent de reciclare de 5% fata de media europeana de peste 50%. Nepasarea (mai corect nesimtirea), tendinta de a sta pasiv cu fundul pe camasa asteptand sa faca ce trebuie ceilalti, este una dintre marile probleme nationale.

2.  „Firmele care colecteaza deseurile nu le colecteaza separat. Iau la gramada sticle, plastic, etc.”

Alta scuza penibila care sa justifice nesimtirea. E adevarat, firmele de colectare din Bucuresti colecteaza ‘la gramada’ toate deseurile si le sorteaza ulterior. Explicatia e simpla. Patronii au explicat ca la volumul de material nu se justifica sa circule 3 camioane diferite, la ce volum de deseuri se colecteaza. Ceea ce conteaza insa, e ca ridica materialele si ca le duc la sortare, iar procesul de reciclare functioneaza. Ce ma intereseaza pe mine daca sortarea se face aici sau intr-o cladire separata?

Daca chiar ne deranjeaza colectarea aceasta ne-selectiva, putem foarte simplu sa renuntam sa mai imparti reciclabilele in hartie, plastic, metal etc. NU renunti la reciclare. Renunti doar la pre-sortare. E cu totul si cu totul altceva. Daca firmele le iau la gramada, le pui si tu la gramada. In nici un caz NU are sens sa opresti reciclarea cu totul din motive aberante.

3.  „Unele materiale plastice nu pot fi reciclate”.

E adevarat ca o parte a maselor plastice nu sunt bune de reciclat. Dar vorbim de exceptii. Marea majoritate a maselor plastice cu care intra in contact cetatenii de rand sunt ambalajele comerciale (pentru produse, alimente, etc). Aceste ambalaje au probabil 99% sigla de ‘reciclabil’ pe ele. Probabil datorita directivelor europene sau internationale, marea masa a ambalajelor din comert sunt reciclabile. Nu are sens sa cautam exceptii de la aceasta regula si sa renuntam la reciclare pentru ca 1% din ambalaje nu sunt reciclabile. Vorbim de o estimare procentuala, nu opresti un proces atat de important si de amplu din cauza unui detaliu insignifiant. Sigur ca da, molozul de constructii e marea problema: acesta nu este reciclabil decat in foarte mica masura. Dar sa fim seriosi: ce procent din populatie are de aruncat moloz de constructii, si pe ce durata?

O observatie legata de gunoiul menajer. Dupa eliminarea deseurilor reciclabile, gunoiul menajer este cu mult mai putin (cam 20% din total). Deci daca reciclezi, volumul de gunoi scade la o cincime. Putem astfel scapa de muntii de gunoi municipali de la Glina. Mai mult decat atat: acest gunoi este si perfect bio-degradabil. Odata extrase deseurile de plastic, sticla, metal, etc, ceea ce ramane sunt in general materiale organice care se biodegradeaza foarte repede. Ca urmare, gropile de gunoi se transforma in pamant in timp foarte scurt. Desigur, mai exista si deseuri problematice nereciclabile, cum e (repet) molozul de constructii. Totusi ponderea lui nu este atat de mare incat sa spunem ca reciclarea nu-si are rostul. Departe de asa ceva.

Acest articol a fost publicat în jurnal de casa. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s